sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Apare indoiala.


Si vine o vreme cand esti nedumerit. Cand nu stii ce sa faci, cand nu stii daca e bine ce faci. Cand iti e frica sa nu repeti greselile din trecut. Cand nu mai stii sa separi realitatea de barfa.

Cand robinetul sentimentelor are presiune maxima ori minima. Cand nu mai stii in cine sa ai incredere sau nu. Cand nu mai stii daca purtarea ta fata de anumite persoane mai e justificata sau nu. Cand iti dai seama ca esti alta persoana, si nu stii daca e ok asa.

Cand relatiile de prietenie din jur se destrama. Cand sentimente pe care le credeai pierdute revin la suprafata cu o forta de nedescris. Cand suferi de pe urma tacerii unor persoane la care tii. Cand ai crezut ca ciorba reincalzita mai poate fi buna de ceva. Cand ti-ai dat seama, probabil, ca lupu'-si schimba paru', da' naravu' ba.

Cand legi prietenii cu persoane la fel ca tine. Cand esti trist vazand ca cei de langa tine sunt la fel de superficiali ca restu'. Cand judeca oamenii dupa aparente. Cand te simti mandru si multumit ca ai reusit sa faci o persoana mai "inchisa" sa fie sincera cu tine.

P.S.: Nu e doar despre mine.




sâmbătă, 22 ianuarie 2011


Acum 7 luni

"Hey, am facut cunostinta cu Daniela pe mess."
"Da?! :)"
"O stii?"
"E una din cele mai bune prietene ale mele.:)"
Intr-un final o cunosc si eu pe Daniela. Prima mea impresie despre ea? Minte de adult in trup de copil. Fata de treaba, prietenoasa, si, ciudat, sincera. Ma rog. Prima impresie...

Acum

"M-am certat cu Daniela. Si cu inca o prietena de-a ei. :-j"
Motivele...sunt pe putin...contrare cu firea Danielei, cea pe care o stiam eu. Chiar o fire superficiala, nu o vedeam.

Si imi pare rau. Nu, nu intr-un mod acuzativ, chiar imi pare rau de situatia asta. Pentru ca mi se demonstreaza inca o data ca aparentele inseala, oricat de placute ar fi. Sau chiar si neplacute.

Si nu cred in ciorba reincalzita.

E dureros, iti schimba total perceptia cand vezi pana unde merge invidia si frustrarea umana.
Nu-i nimic, astfel de experiente ne intaresc. Daca nu am suferi, de unde ne-ar veni puterea?

Nota:Numele e fictiv, intamplarile nu.

Orice nedreptate izvoraste din prea multa iubire fata de noi insine si din prea putina iubire fata de altii. John Locke

joi, 13 ianuarie 2011


Incep sa urasc situatiile mocnite. Incep sa urasc cand enervarea e ascunsa, si totusi resimtita de toti. Incep sa urasc situatiile cand atat de multe sunt talmacite o luuuunga perioada de timp, iar intr-un final izbucnesc. Incep sa urasc concluziile trase mult prea repede.

Seman cu tata in foarte multe privinte. Orgoliosi amandoi, daca ne deranjeaza ceva, de cele mai multe ori nu spunem pe moment, lasam sa se adune, si la final...El izbucneste si da tot afara. Eu nu pot face asta. Oricat de multe as tine in mine,pentru oricat de mult timp, nu pot spunde tot odata.

Asa cum probabil a observat cineva, ma descarc in timp. Las impresia ca totul e bine, iar intre conversatii strecor o mica intepatura. Si poate nu doar una.


Asa sunt de mica. Si, mai e o chestie. Pe moment nu imi vine in minte nicio replica usturatoare. De-abia dupa ce convesatia e terminata. Dar nu-i nimic. Ma descarc in timp. Cu toate ca uneori am nevoie sa ma scutur de tot dintr-o data.


Daca nu vreti sa se afle, mai bine nu o faceti. (Proverb chinezesc)


Poate ca te-am judecat gresit. Poate ca nu esti chiar atat de capabil sa ma intelegi pe cat te-am crezut. Ce rost ar mai avea sa iti spun exact cum ma simt? Ai spune ca sunt ipocrita si falsa, si e tot ce nu-mi doresc. Ce rost ar mai avea sa incerc sa te fac sa ma crezi? Tot cum vrei tu faci.
---------------------------------------------------------------------------------
Ce-ar fi daca as incepe si eu sa ma isterizez si sa spun ca n-ai niciun drept sa spui ceea ce spui?! Ca n-ai niciun drept sa tragi concluzii bazate pe fapte trecute?! Ca din moment ce nu-mi cunosti starea actuala, nu ai de ce comenta?! Doar ca eu, spre deosebire de tine, imi dau seama ca n-ai de unde sa stii ce e in sufletul meu,deoarece n-am mai vorbit de mult timp. Si nu voi incepe sa tip, sa devin nervoasa. Nu se merita.

duminică, 2 ianuarie 2011

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Ironii.

Confruntare. Confruntari. Din nou. Inceput de an. Singura. Tarziu in noapte. Nepasare. Respingere. Intepaturi. "Nu conteaza." "Ba conteaza." "Neimportant." "Important." Superstitii. Reluare. In direct? Da. Nu. O cana de lapte. Afurisita de vacanta. Zambete de portelan. Necunoscut. Temeri. Imbratisare si un "va fi bine." Departare. Ceata. Ochelari si par balai. Metamorfoza. Tarie. Disimulare. O noua dimineata. Lumina. Afara. Ironie.Te iubesc. Unde oare? Imbratisare moarta. Privire ironica. Mod tragiconomic si acum mult prea tardiv. Sau poate nu.

'Nu sunt singur in ploaie si vant.
Am cei mai buni prieteni de pe Pamant.'

??

It's a little bit funny,don't you think? Everything...
Just smile...It will be OK...

And what about it won't?

La multi ani!


Nu conteaza ca am avut un Revelion ciudat. Nu conteaza ca n-am vorbit la telefon. Nu ma voi lua dupa superstitii. Va fi un an bun. Trebuie. Am intrat increzatoare. Cu cateva dorinte. Mici, mari, sper ca se vor implini.
Oare ce voi gandi pe 31.12.2011? Ce parere voi avea de anul ce se va fi sfarsit?
Nu-mi spune, nu vreau sa stiu. Doar pura curiozitate.